Drapelul mare al Moldovei |
Aceasta este o listă de domnitori ai Moldovei, de la primele atestări în secolul XIII la unirea cu Muntenia (Valahia), proclamată de Alexandru Ioan CUZA la 24 ianuarie (pe stil vechi) 1859.
Primele atestări documentare ale Moldovei
Anii de domnie | Domnitorul | Detalii | |
cca.1247 | Olaha Voievod | ||
secolul al XIV-lea | Costea Voievod |
Marca ungară de apărare a lui Dragoş
Anii de domnie | Domnitorul | Detalii | |
1351/2 - 1353/4 | Dragoş Voievod | ||
1354 - 1358 | Sas Voievod | fiul lui Dragoş Voievod | |
1359 | Balc Voievod | fiul lui Sas |
Anii de domnie | Domnitorul | Detalii | |
1359 - 1365 | Bogdan I | Întemeietorul statului independent Moldova şi al dinastiei voievodale | |
1365 - 1373 | Laţcu Voievod | fiul lui Bogdan I | |
1373 - 1375 | Costea Voievod | Domn asociat | |
1375 - 1391 | Petru I | fiul Muşatei (Margareta), soţia lui Laţcu | |
mar. 1392 - dec. 1394 | Roman I | fiul Muşatei | |
1394 - 1399 | Ştefan I | filiaţie incertă | |
1399 - 1400 | Iuga Ologul | filiaţie incertă | |
1400 - 1432 | Alexandru cel Bun | fiul lui Roman I | |
1432 - 1433 | Iliaş I ( Ilie ) | ||
1433 - 1435 | Ştefan al II-lea | ||
1435 - 1436 | Iliaş I ( Ilie ) | ||
1436 - 1442 | Iliaş I şi Ştefan al II-lea | ||
1442 - 1447 | Ştefan al II-lea | ||
iul.-sept. 1447 | Petru al II-lea | ||
1447 - 1448 | Roman al II-lea (fiul lui Iliaş I) | ||
1448 - 1449 | Petru al II-lea | ||
1449 | Ciubăr Vodă | domnie incertă | |
feb.-oct. 1449 | Alexăndrel | fiul lui Iliaş I | |
1449 - 1451 | Bogdan al II-lea | fiul lui Alexandru cel Bun | |
1451 - 1452 | Petru al III-lea Aron | fiul lui Alexandru cel Bun | |
1452 - 1454 | Alexăndrel | ||
1454 - 1455 | Petru al III-lea Aron | ||
1455 | Alexăndrel | ||
1455 - 1457 | Petru al III-lea Aron | ||
1457 - 1504 | Ştefan III-lea (Ştefan cel Mare) | fiul lui Bogdan al II-lea | |
1504 - 1517 | Bogdan al III-lea (Bogdan cel grozav şi orbu) | fiul lui Ştefan cel Mare | |
1517 - 1527 | Ştefan al IV-lea (Ştefăniţă) | fiul lui Bogdan al III-lea | |
1527 - 1538 | Petru Rareş | fiul lui Ştefan cel Mare | |
1538 - 1540 | Ştefan Lăcustă | fiul lui Ştefan cel Mare | |
1540 - 1541 | Alexandru Cornea | fiul lui Bogdan al III-lea | |
1541 - 1546 | Petru Rareş | ||
1546 - 1551 | Iliaş al II-lea Rareş | fiul lui Petru Rareş | |
1551 - 1552 | Ştefan al VI-lea (Ştefan Rareş) | fiul lui Petru Rareş | |
sept. 1552 | Ioan Joldea | ||
1552 - 1561 | Alexandru Lăpuşneanul | fiul lui Bogdan al III-lea | |
1561 - 1563 | Despot Vodă (Ioan Iacob Heraclide) | ||
1563 - 1564 | Ştefan Tomşa | ||
1564 - 1568 | Alexandru Lăpuşneanul | ||
1568 - 1572 | Bogdan IV (Bogdan Lăpuşneanul) | fiul lui Alexandru Lăpuşneanul | |
1572 - 1574 | Ioan Vodă cel Viteaz (Ioan Vodă cel Cumplit) | fiul lui Ştefan al IV-lea | |
1574 - 1577 | Petru Şchiopul | ||
nov.-dec. 1577 | Ioan Nicoară Potcoavă | ||
1578 - 1579 | Petru Şchiopul | ||
1579 - 1582 | Iancu Sasul | fiul lui Petru Rareş | |
1582 - 1591 | Petru Şchiopul | ||
1591 - 1592 | Aron Tiranul (cel cumplit) | Prima domnie, fiul lui Alexandru Lăpuşneanul | |
1592 | Alexandru cel Rău | nepotul lui Alexandru Lăpuşneanul, urma în scaunul domnesc dar nu a domnit în Moldova, fiind transferat pe scaunul Ţării Româneşti | |
aug.-oct. 1592 | Petru Cazacul | fiul lui Alexandru Lăpuşneanul | |
1592 - 1595 | Aron Tiranul (cel cumplit) | Domnia a doua | |
1595 | Ştefan Răzvan | filiaţie incertă | |
1595 - 1600 | Ieremia Movilă | ||
mai.-sept. 1600 | Mihai Viteazul | Domn al Ţării Româneşti (1593-1601), Domn al Transilvaniei (1599-1600) | |
iun-nov 1600 | Locotenenţă domnească | ||
1600 - 1606 | Ieremia Movilă | ||
iun.-iul. 1606 | Constantin Movilă | fiul lui Ieremia Movilă | |
1606 - 1607 | Simion Movilă | fratele lui Ieremia Movilă | |
1607 | Mihail Movilă | fiul lui Simion Movilă | |
1607 | Constantin Movilă | fiul lui Ieremia Movilă | |
1607 | Mihail Movilă | ||
1607 - 1611 | Constantin Movilă | ||
1611 - 1615 | Ştefan al IX-lea Tomşa (Ştefan Tomşa II) | se dădea fiul a lui Ştefan Tomşa | |
1615 - 1616 | Alexandru Movilă | ||
1616 - 1619 | Radu Mihnea | ||
1619 - 1620 | Gaspar Graziani | ||
1620 - 1621 | Alexandru Iliaş | a domnit şi în Ţara Românească | |
1621 - 1623 | Ştefan al IX-lea Tomşa | ||
1623 - 1626 | Radu Mihnea | ||
1626 - 1629 | Miron Barnovschi-Movilă | ||
1629 - 1630 | Alexandru Coconul | ||
1630 - 1631 | Moise Movilă | fiul lui Simion Movilă | |
1631 - 1633 | Alexandru Iliaş | a domnit şi în Ţara Românească | |
1633 | Miron Barnovschi-Movilă | ||
1633 - 1634 | Moise Movilă | ||
1634 - 1653 | Vasile Lupu | ||
3-28 apr. 1653 | Gheorghe Ştefan | ||
apr.-iul. 1653 | Vasile Lupu | ||
1653 - 1658 | Gheorghe Ştefan | ||
1658 - 1659 | Gheorghe Ghica | a domnit şi în Ţara Românească | |
2-21 nov. 1659 | Constantin Şerban Basarab | fostul domn al Munteniei | |
1659 - 1661 | Ştefăniţă Lupu | fiul lui Vasile Lupu | |
ian.-feb. 1661 | Constantin Şerban Basarab | ||
feb.-sept. 1661 | Ştefăniţă Lupu | ||
1661 - 1665 | Eustatie Dabija | ||
1665 - 1666 | Gheorghe Duca | a domnit şi în Ţara Românească | |
1666 - 1668 | Iliaş Alexandru | fiul lui Alexandru Iliaş | |
1668 - 1672 | Gheorghe Duca | a domnit şi în Ţara Românească | |
1672 - 1673 | Ştefan Petriceicu | ||
nov. 1673 | Dumitraşcu Cantacuzino | se trage de la Cantacuzinii de la Anhialos | |
1673 - 1674 | Ştefan Petriceicu | ||
1674 - 1675 | Dumitraşcu Cantacuzino | ||
1675 - 1678 | Antonie Ruset (Rosetti) | ||
1678 - 1683 | Gheorghe Duca | a domnit şi în Ţara Românească | |
1683 - 1684 | Ştefan Petriceicu | ||
1684 - 1685 | Dumitraşcu Cantacuzino | ||
1685 - 1693 | Constantin Cantemir | ||
mar.-apr. 1693 | Dimitrie Cantemir | fiul lui Constantin Cantemir | |
1693 - 1695 | Constantin Duca | ||
1695 - 1700 | Antioh Cantemir | fiul lui Constantin Cantemir | |
1700 - 1703 | Constantin Duca | ||
15 iun.-sept. 1703 | Logofăt Ioan Buhuş | ||
1703 - 1705 | Mihai Racoviţă | nepot de vară a lui Şerban Cantacuzino | |
1705 - 1707 | Antioh Cantemir | ||
1707 - 1709 | Mihai Racoviţă | ||
1709 - 1710 | Caimacam - Logofăt Ioan Buhuş | ||
1709 - 1710 | Nicolae Mavrocordat | strănepot de la soră a lui Alexandru Iliaş | |
1710 - 1711 | Dimitrie Cantemir |
Moldova în Epoca Fanariotă
Anii de domnie | Domnitorul | Detalii | |
iul.-26_sept. 1711 | Caimacam Lupu Costachi | mare vornic | |
26_sept.-8_nov. 1711 | Caimacam Ioan Mavrocordat | dragoman | |
1711 - 1715 | Nicolae Mavrocordat | ||
1715 - 1726 | Mihai Racoviţă | ||
1726 - 1733 | Grigore al II-lea Ghica | nepot de fiu a lui Gheorghe Ghica, a domnit în Muntenia | |
1733 - 1735 | Constantin Mavrocordat | fost domn al Munteniei | |
1735 - 1739 | Grigore al II-lea Ghica | ||
3_sept.-oct. 1739 | Administraţie militară rusă | ||
1739 - 1741 | Grigore al II-lea Ghica | ||
1741 - 1743 | Constantin Mavrocordat | ||
1743 - 1747 | Ioan N. Mavrocordat | ||
1747 - 1748 | Grigore al II-lea Ghica | ||
1748 - 1749 | Constantin Mavrocordat | ||
20_aug.-7_dec. 1749 | Iordache Stavrachi | ||
1749 - 1753 | Constantin Racoviţă | a domnit şi în Muntenia | |
1753 - 1756 | Matei Ghica | fiul lui Grigore al II-lea Ghica | |
1756 - 1757 | Constantin Racoviţă | ||
1757 - 1758 | Scarlat Ghica | fiul lui Grigore al II-lea Ghica | |
1758 - 1761 | Ioan Teodor Callimachi | Calmasul | |
1761 - 1764 | Grigore Callimachi | fiul lui Ioan Teodor Callimachi | |
1764 - 1767 | Grigore al III-lea Ghica | nepot de frate a lui Grigore al II-lea Ghica | |
1767 - 1769 | Grigore Callimachi | ||
iun.-dec. 1769 | Constantin Mavrocordat | ||
27_sept._1769 - sept._1774 | Administraţie militară rusă | ||
1774 - 1777 | Grigore al III-lea Ghica | ||
1777 - 1782 | Constantin Moruzi | ||
1782 - 1785 | Alexandru I Mavrocordat (Deli-bey adică Prinţul nebun) | fiul lui Constantin Mavrocordat | |
1785 - 1786 | Alexandru II Mavrocordat (Firaris adică Fugarul) | fiul lui Ioan Mavrocordat | |
1786 - 1788 | Alexandru Vodă Ipsilanti | fost domn al Munteniei | |
iun._1788 - 24_iul._1791 | Administraţie militară austriacă | ||
1788 - 1789 | Manole (Emanuel) Giani-Ruset | ||
oct._1788 - 29_dec._1791 | Administraţie militară rusă | ||
mart.-dec. 1792 | Alexandru Moruzi | fiul lui C. Moruzi, a domnit şi în Muntenia | |
1792 - 1795 | Mihai Suţu "Draco" | ||
1795 - 1799 | Alexandru Callimachi | ||
1799 - 1801 | Constantin Ipsilanti | fiul lui Alexandru Ipsilanti | |
1801 - 1802 | Alexandru Suţu | ||
19_sept.-28_oct. 1802 | Logofăt Iordache Conta şi alţi caimacami | ||
1802 - 1806 | Alexandru Moruzi | ||
1806 | Scarlat Callimachi | fiul lui Alexandru Callimachi | |
1806 - 1807 | Alexandru Moruzi | ||
1806 - 1812 | Administraţie militară rusă | ||
mar.-iul. 1807 | Alexandru Hangerli | ||
1807 - 1810 | Scarlat Callimachi | nu a condus propriu-zis | |
7-31_dec. 1806 | Caimacam Iordache Ruset-Roznovanu | ||
1_ian._1807 - 26_iul._1812 | Mitropolit Veniamin Costache şi alţi caimacami | ||
1812 - 1819 | Scarlat Callimachi | ||
20_iun.-nov. 1819 | Seneschals Manu şi Iacovachi Rizos-Nerulos (?) | ||
1819 - 1821 | Mihail Suţu | nepot de fiu a lui Mihail Suţu | |
29_mar.-mai 1821 | Caimacam Mitropolit Veniamin Costache | ||
apr. 1821 | Eteria lui Alexandru Ipsilanti | ||
feb._1821 - 10_iul._1822 | Caimacam Ştefan Vogoride | ||
16_mai_1821 - iul._1822 | Administraţie militară turcă | ||
1822 - 1828 | Ioan Sandu Sturdza | ||
26_apr._1828 - apr._1834 | Administraţie militară rusă | ||
1834 - 1849 | Mihail Sturdza | ||
1849 - 1853 | Grigore Alexandru Ghica | ||
18_oct._1853 - 4_sept._1854 | Administraţie militară rusă | ||
1854 - 1856 | Grigore Alexandru Ghica | ||
3-10_iul. 1856 | Consiliu administrativ extraordinar | ||
11_iul._1856 - 17_feb._1857 | Caimacam Teodor Balş | ||
17_feb.(stil vechi)_1857 - oct._1858 | Caimacam Nicolae Vogoride | ||
oct. 1858 - 5 ian. 1859 (stil vechi) | Căimăcămia de trei: Ştefan Catargiu (se retrage la 20 octombrie 1858, îi urmează I. A. Cantacuzino); Vasile Sturdza şi Anastasie Panu | ||
5 ian.1859 - 24 ian.1862 (stil vechi) | Alexandru Ioan CUZA | Sub domnia lui Cuza are loc unirea principatelor Moldovei şi Munteniei şi formarea Principatelor Unite ale Moldovei şi Valahiei |
Unirea de la 1859. Principatele unile ale Valahiei şi Moldovei (1859-1866)
La 20 noiembrie (pe stil vechi) 1861 Înalta Poartă a adoptat "Firmanul de organizare administrativă a Moldovei şi Valahiei" prin care a admis unirea politică şi administrativă a Principatelor Moldova şi Muntenia, teritorii autonome aflate în componenţa Imperiului Otoman, doar pe timpul domniei lui A. I. Cuza. Pe 11 decembrie 1861 Alexandru Ioan CUZA, domn al Moldovei
şi totodată domn al Munteniei (cu guverne şi adunări separate până la
acea dată), a dat publicităţii proclamaţia prin care a adus oficial la
cunoştinţă că "naţionalitatea română este întemeiată". La 22
ianuarie (pe stil vechi) 1862 s-a format primul guvern unitar al
României. Două zile mai târziu, pe 24 ianuarie 1862, adunările Moldovei
şi Munteniei, reunite în şedinţă comună, au proclamat oraşul Bucureşti
drept capitală a întregii ţări. De la acea dată Principatul Moldova şi Principatul Muntenia (Valahia, Ţara Românească) şi-au încetat existenţa.
Bibliografie (surse):
- http://www.ici.ro/romania/ro/istorie/
- http://en.wikipedia.org/
- Popa D.Marcel, Matei C.Horia, Mică Enciclopedie de Istorie Universală, Statele lumii contemporane, Bucureşti 1993
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu